În urmă cu zece ani, autorităţile judeţene erau foarte convinse că zălăuanii vor bea apă de la Ciucea. Între timp, planul a căzut, sursa de apă a fost înlocuită, pe hârtie, cu cea de la Gilău, dar nici acest proiect încă nu a prins contur.
În anul 2000, an electoral, sălăjenilor, şi mai ales zălăuanilor, li se promitea apă mai bună, adusă din sursa de la Ciucea, asta după disecarea altor variante, cum ar fi aducţiunea de la Barcău sau din lacul de la Vîrşolţ. La acea vreme, se bătea multă monedă pe faptul că alternativa cea mai avantajoasă pentru Sălaj ar fi fost apa din izvoarele Crişului, de la Ciucea. S-au făcut nenumărate intervenţii la Guvern, la ministrul (de atunci) al Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă pentru susţinerea proiectului, a necesităţii lui şi a acordării garanţiei guvernamentale pentru realizarea obiectivului. Investiţia, prin care s-ar fi realizat aducţiunea apei a fost estimată la 43,4 milioane de dolari, bani din care ar fi fost fost alimentate oraşele Zalău, Şimleu Silvaniei şi Jibou. S-a aşteptat unda verde de la Guvern, semnarea contractului financiar, şi ar fi urmat etapa de pregătire şi organizare a şantierelor. Lucrările, după socoteala aleşilor judeţului şi a guvernanţilor, ar fi putut demara în septembrie 2001. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Alternativa clujenilor, mai bună
Se pare că, la acea vreme, oficialii de la Cluj s-au opus alimentării de la Ciucea, argumentând că am fi investit pe un traseu mai complicat, că trebuia realizată o staţie de tratare a apei, mai multe staţii de pompare şi că ar fi beneficiat de apă de la Ciucea prea puţine aşezări (aflate pe traseul conductei), nemaivorbind de faptul că nu aveam decât alternativa accesării unui credit pentru cele 43 de milioane de euro. În schimb, apa de la Gilău este tratată, din conducta magistrală pot fi alimentate mult mai multe comunităţi, aproape tot judeţul, iar lucrările ar putea fi finanţate prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Fondurile, care probabil vor fi alocate până în 2013, de la Uniunea Europeană.
ADIL, pasul concret pentru apa de la Gilău
Între timp, s-au constituit în acest sens, structuri care să implementeze proiectul în parteneriat, în cadrul Asociaţiei pentru Dezvoltarea Infrastructurii Locale (ADIL). Ideea asocierii autorităţilor locale în scopul elaborării unor aplicaţii cu finanţarea Uniunii Europene a apărut în 2002. S-au asociat atunci, cele patru oraşe din Sălaj, pentru a lansa propunerea de proiect pentru reabilitarea reţelelor de apă. În 2003, s-a înfiinţat Asociaţia Regională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someş-Tisa şi au mai fost cooptate administraţiile oraşelor Huedin, Gherla şi Dej (din judeţul Cluj). Constituirea ADIL şi formarea operatorului regional Cluj-Sălaj au reprezentat condiţii ale Uniunii Europene impuse Companiei de Apă Someş pentru a putea primi finanţarea SAMTID prin Programul de Coeziune Economică şi Socială PHARE 2002. Programul de Dezvoltare a Infrastructurii în Oraşele Mici şi Mijlocii -SAMTID a fost primul proiect de investiţii derulat de Compania de Apă Someş SA după reorganizarea în operator regional şi a vizat Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile urbane din bazinul hidrografic Someş-Tisa”.
Reţele de apă înlocuite
Finalizarea programului SAMTID şi implementarea proiectului pentru Extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi canalizare în judeţele Sălaj şi Cluj pun, la această dată, din nou pe tapet proiectul Alimentarea cu apă a judeţului Sălaj din sursa Gilău. Programul SAMTID a demarat în luna martie a anului 2005 şi s-a finalizat în decembrie 2007. Pentru Sălaj, valoarea lucrărilor a însemnat 6,7 milioane de euro, sumă din care: s-au reabilitat 63,2 km de reţea şi 1.500 de branşamente; s-au montat 3.658 de apometre noi, s-au construit trei staţii de repompare şi o staţie de pompare, s-au reabilitat opt rezervoare de înmagazinare a apei, s-au construit şase staţii automate de clorinare (dezinfecţie) a apei, s-a amenajat un laborator de analize fizice şi bacteriologice, conform normelor UE.
Datorită faptului ca programul SAMTID a fost implementat cu succes, CASSA a accesat, în continuare, fonduri europene (de coeziune al Uniunii Europene) prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu. Programul se derulează pe perioada 2008-2013 şi are valoarea totală de 196,9 de milioane de euro în judeţele Cluj şi Sălaj. Proiectul Extindere şi modernizare a sistemelor de apă şi apă uzată în judeţele Cluj şi Sălaj este susţinut din fonduri nerambursabile de la UE-74 la sută, de la Guvernul României-11,3 la sută, din contribuţie locală-1,9 la sută şi prin credit al CAS, de la Banca Europeană de Investiţii-12,8 la sută.
Aducţiunea de apă de la Gilău, depinde doar de fonduri
Sursa de finanţare a fost una dintre cele mai importante probleme pe care autorităţile judeţene a trebuit să o rezolve pentru a reuşi implementarea proiectului, deoarece investiţia a fost estimată, la acea dată, la 65 de milioane de euro, pentru Sălaj, respectiv, 130 de milioane de euro, în total, pentru judeţele Cluj şi Sălaj. Îmbunătăţirea calităţii apei în judeţul Sălaj merge în prezent pe trei direcţii. În primul rând, în cadrul proiectului POS Mediu derulat de CASSA în perioada 2008-2013 se va finanţa un nou studiu de fezabilitate pentru realizarea alimentării Sălajului din sursa Gilău, respectiv, pentru aducţiunea de la Staţia de tratare Gilău până în Sălaj, realizarea efectivă a lucrării fiind prevăzută a fi finanţată în etapa a II-a a programului POS Mediu 2013-2018. În al doilea rând, în cadrul etapei actuale 2008-2013 a POS Mediu, CASSA va reabilita staţia de tratare Vîrşolţ, aceasta fiind singura staţie de tratare a apei reabilitată în judeţele Cluj şi Sălaj în cadrul acestei finanţări. În al treilea rând, se încearcă obţinerea sprijinului guvernamental pentru reabilitarea aducţiunii existente de la Vîrşolţ. Compania de Apă Someş a înaintat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului o documentaţie pentru finanţarea lucrărilor pentru înlocuirea conductei de aducţiune Vîrşolţ-Zalău. Posibilitatea finanţării în perioada imediat următoare, nu a fost exclusă de către guvernanţi. Între beneficiile investiţiei pot fi incluse: îmbunătăţirea calităţii apei furnizate la consumator, asigurarea unei surse permanente de apă suficientă cu alternativă de alimentare. Până la identificarea concretă a surselor de finanţare, principala sursă de apă a Zalăului va rămâne lacul de la Vîrşolţ.
În Sălaj nu-i ca-n… China
Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj (aflat în urmă cu zece ani tot la cârma judeţului, în calitate de prefect) a afirmat că nu ar dori să vorbească acum despre alimentarea cu apă de la Gilău, ci mai mult atunci când proiectul va demara efectiv. Clujenii au mai adus ca argument cantitatea mare de apă care se adună în bazinele de la Floreşti. Mai mult, spre deosebire de apa de la Ciucea, pe care am fi transportat-o în stare brută, apa de la Gilău este tratată şi astfel toţi potenţialii beneficiari colaterali ar avea astfel acces la apa pentru care nu mai trebuie efectuate alte proceduri, a reiterat preşedintele CJ.
În ultimele două săptămâni, s-au primit observaţii de la autorităţile locale cu privire la traseul conductei magistrale, pentru că se intenţionează ca aceasta să traverseze domeniul public. Altminteri, dacă magistrala de apă ar traversa proprietăţi particulare investiţia ar fi frânată de problemele legate de exproprieri, care se ştie că sunt destul de anevoiase, implică costuri deloc de neglijat, în timp ce autorizaţiile pe domeniul public sunt mai uşor de obţinut. Odată finalizat studiul de fezabilitate, în cel mult două săptămâni, de către firma de consultanţă Tahal, pe componenta Programului Operaţional Sectorial în componenta de asistenţă tehnică, va fi cunoscută valoarea investiţiei, despre care Tiberiu Marc spunea că a crescut cu trecerea timpului.
Despre finanţare nu se poate vorbi înainte de 2013. Dar putem estima de acum avantajele acestui proiect şi anume, apa de la Gilău reprezintă o sursă sigură şi stabilă de apă, care va da tuturor comunităţilor posibilitatea de a avea acces la o sursă de apă. Chiar dacă potenţialul finanţator va considera că investiţia pentru aducţiunea de la Gilău este una cu eficienţă scăzută din cauza numărului nu prea mare al beneficiarilor, 120.000-130.000 de locuitori, în ambele judeţe, nu putem distruge şansa unor comunităţi care nu au nicio sursă de apă. Vorbind doar de oraşe, aş aminti că Zalăul şi Şimleul depind de Vîrşolţ, o sursă foarte expusă, în Cehu apa este adusă din Maramureş, iar pentru Jibou dispunem de o sursă care se colmatează frecvent. Cred că finanţatorul şi-ar dori un oraş ca-n China, cu cinci milioane de locuitori, dar nu putem îngrădi dreptul unor comunităţi de a avea apă.